duminică, 24 iulie 2011

Experienta mea in maternitatea Giulesti in 2009

Eu am nascut de doua ori la maternitatea Giulesti si o inscriu in lista de maternitati pentru cine cauta informatii utile despre maternitati si despre nastere.

In 2009 conditiile de la sectia de terapie intensiva s-au imbunatatit spectaculos fata de 2005. A aparut mai multa aparatura si suport post operator. Medicii nu s-au schimbat dar atmosfera s-a schimbat.

Au refacut complet saloanele pentru femei. Daca in 2005 existau numai saloane imense si singura toaleta era pe coridor, in 2009 saloanele erau pentru mult mai putine paturi si erau prevazute cu toaleta individuala. Asistenta sefa era aceeasi si mie mi-a placut foarte mult de ea.

In 2009 nu am ajuns mai repede de termen ci exact cand era programarea pentru operatie. M-am internat seara iar a doua zi am asteptat la sectia de terapie intensiva randul la operatie. De data asta ziua. Am primit vizite chiar dupa operatie chiar acolo si mi-au adus bebelusul sa il vad si sa il tin in brate.

Am stat toata ziua la terapie intensiva iar a doua zi m-am mutat intr-un salon.

Bebelusul meu era de data asta in salonul de bebelusi nascuti la termen impreuna cu o multime de alti bebelusi. Erau toti aliniati in patuturi mici cu numele pe patut, impachetati in scutece care permiteau asistentelor sa ia cate doi deodata. Noi le duceam pampers si creme iar la sfatul asistentelor duceam putini pampersi cand se terminau pentru ca unii parinti nu duceau si imprumutau din alte parti. Ideea era sa nu imprumute dintr-un singur loc :)

Mergeam la 3 ore sa ii hranim iar asistentele ajutau mamicile nepricepute sa isi tina bebelusii in brate si sa ii hraneasca. Un bebelus nu vroia sa suga asa ca l-au dus la sectia de prematuri sa aiba mai multa grija de el si sa faca investigatii suplimentare acolo.

In timp ce noi hraneam bebelusii veneau alti bebelusi care atunci se nasteau. Ajungeau cam la 10 minute dupa nastere, o asistenta le facea primul dus la o chiveta mai mare iar apoi un doctor ii verifica pe toate partile. Asistenta nota pe foaia de observatie ce spunea doctorul. Totul dura maxim 10 minute. Pe urma bebelusul era vaccinat si pus intr-un loc special pentru observatie, iar in cateva ore era mutat intr-un patut de bebelus si urma sa primeasca vizita mamei lui.

De data asta nu aveam camasa de noapte ci tricou si treining si umblam prin spital cat mai mult ca sa imi revin cat mai repede. Parca nici nu nascusem si imi placea senzatia. Prima oara eram suparata ca bebelusul a venit prematur, acum nu mai eram. Si stiam mai multe :)

Am avut probleme cu vaccinul anti-D pentru ca nu mai exista in spital si nici in farmacii. Un prieten al sorei mele doctor a cumparat unul din Ardeal, sotul meu a mers o zi si o noapte cu masina dupa el. Am mai cumparat unul din spital tot prin niste cunoscuti doctori. Nu exista la farmacii. Mamicile cu incompatibilitate Rh trebuie sa se asigure ca il au inainte de internare.

Dupa 2 zile am plecat si noi acasa, pentru ca bebelusul crescuse in greutate bine si eu nu avem probleme. Si a fost bine asa, in maternitate nu e mai bine ca acasa :)

Ce stim despre bebelusi in maternitate

Nimic :)

Eu la prima nastere nu stiam nimic despre bebelusi in maternitate. Am citit eu ceva inainte si credeam ca nu poate fi complicat dar cu bebelusul in brate am uitat tot si mi se parea ca nu mai stiu nimic. Aveam impresia ca el este mult prea special.

As fi vrut ca si la primul copil sa stiu la fel de multe ca la al doilea :)

Experienta mea in maternitatea Giulesti in 2005

Eu am nascut de doua ori la maternitatea Giulesti si o inscriu in lista de maternitati pentru cine cauta informatii utile despre maternitati si despre nastere.

Maternitatea Giulesti avea in 2005 si 2009 sectii foarte bine utilate pentru terapie intensiva femei si pentru prematuri si personal calificat atat pentru femei cat si pentru copii. Copii cu probleme la nastere erau adusi de urgenta la Giulesti datorita dotarilor din maternitate.

In 2005 am ajuns la maternitate la 35 de saptamani de sarcina. Internarea a durat destul de mult si a fost neplacuta din cauza personalului. Am fost internata in corpul B unde erau internate viitoare mamici care aveau sarcini cu probleme. Salonul era pentru 4 paturi si s-a pus un pat in plus, cu baie proprie si dus. Conditiile erau rezonabile, asistenta medicala era permanenta, am facut tratament pentru maturarea plamanilor bebelusului si anti contractii. 

Doctorul meu mi-a spus ca daca am contractii cu frecventa mai mare de 10 minute sa il sun pentru nastere. Ceea ce s-a si intamplat dupa 4 zile, bebelusul meu s-a plictisit sa mai stea si a vrut sa vine pe lume. Intr-o duminica.

Am ajuns in sala de nasteri pentru monitorizare pana era disponibil doctorul sa ma opereze pentru ca eu am avut recomandare medicala pentru cezariana. Un medic rezident asculta inima bebelusului cu o palnie, la a doua nastere nu mi s-a mai intamplat asa. In sala de nasteri mamicile asteptau sa nasca, cand am ajuns eu era acalmie si asistentele barfeau intr-un colt. Din sala de nasteri am mers pe jos - cu liftul si cu bagajul - in zona de terapie intensiva unde am stat foarte putin. In sala de operatie doctorita anestezist m-a intrebat ceva dar in timp ce ma gandeam ce sa ii raspund am adormit. M-am trezit la ATI cu sotul meu langa mine, l-am intrebat daca bebelusul are tot ce trebuie, mi-a raspuns ca da si am adormit la loc. M-am trezit noaptea si nu am mai putut sa adorm, m-am uitat pe geam, ninsese. A fost o noapte lunga.

Dimineata asistentele au ajutat mamicile sa se ridice si sa mearga, eu abia am asteptat. Am vrut sa ma aplec si abia atunci mi-am dat seama ca doare rau operatia. Am ajuns intr-un salon imens in care erau multe femei, eu am vrut sa merg dar nu prea puteam. Mi-am revenit dupa ce am baut supa si a mai trecut putin timp. O doctorita m-a vazut cu paharul de supa in mana in dimineata urmatoare si a glumit cu mine spunand ca probabil nu e ce trebuie in pahar. Conditiile atunci nu au fost prea bune dar in 2009 s-au imbunatatit foarte mult.

Eu am Rh negativ si sotul meu si copiii Rh pozitiv, am facut in maternitate vaccinul anti-D pentru a nu avea probleme la o nastere ulterioara.

Era o mamica foarte energica in salon, dupa 2 zile a plecat acasa. Nu avea halat sau camasa de noapte ci treining, nici nu parea internata. Spunea ca nu o doare nimic, ca totul e bine si vrea sa plece. Doctorul a verificat si si-a dat acordul. Mi-a placut mult de ea.

Bebelusul meu a stat la incubator cateva zile. In sectia de prematuri erau mai multi bebelusi mult mai mici care luptau pentru viata lor. Mai era si Eliza, fetita doamnei Iliescu, cea care a nascut la o varsta inaintata. Al meu era al doilea ca dimensiuni. A avut cordonul ombilical in jurul gatului si a avut Apgar 8, a stat la oxigen putin. Am stat in spital vreo 5 zile dupa ce l-am nascut, pana cand a inceput sa ia in greutate. A avut icter si l-au pus la lampa in incubator, l-am surprins cu un bandaj in jurul ochilor pe care si l-a dat la o parte, asistentele nu au fost prea atente. A avut ochii putin rosii dar a trecut repede acasa. 

In timpul cat asteptam ca el sa ia in greutate mergeam sa il hranesc chiar acolo, la fiecare 3 ore ziua. Aveam haine speciale pentru intalnirea cu el. Nu stiam sa il tin la inceput si nu m-a invatat nimeni acolo in maternitate, dar ne-am invatat noi pana la urma unul cu altul. 

Doctorita neonatolog care a asistat la nastere a fost disponibila sa imi raspunda la intrebari despre ingrijire. De acolo am aflat cum sa ii sterg ochii si nasul si buricul si ce creme sa folosesc. La un moment dat vorbeam cu doctorita si mi-a spus ca din pacate nu mai poate sta pentru ca a venit un copil care s-a nascut cu probleme la alta maternitate si spunea ca e al treilea copil cu probleme din acea seara.

Tati a avut acces la noi destul de usor si ne-a ajutat foarte mult. El a vazut bebelusul inaintea mea, a venit sa imi arate pozele. 

Dupa 5 zile de la nastere am ajuns cu bine acasa si am continuat aventura in familie. Bebelusul a sughitat in masina si nu stiam ce sa ii fac, tati a sunat-o pe mama lui si ea a spus sa ii dam lamaie. Din fericire nu aveam lamaie in masina :). 

Am facut controlul la ochi la 1 luna, am facut ecografie la cap tot dupa 1 luna pentru ca bebelusul a stat la oxigen. Totul a fost si este bine.

Anemia la bebelusi

Daca un bebelus nu mai mananca cel mai probabil este anemic. Bebelusii isi fac rezerva de fier in uter in ultimele luni de sarcina iar la un moment dat rezerva lor se termina si e nevoie sa suplimente de fier.

Nu se fac analize de sange la bebelusi decat atunci cand este absolut necesar. Pentru a verifica daca bebelusul e anemic se face hemoleucograma, analiza de sange din degetel, costa foarte putin si este gata in cel mult 24 de ore. Noi am facut la Medlife.

Fier Haussman este un supliment foarte bun si bine acceptat de bebelusi. Se incepe progresiv - cu 2 picaturi, pe  urma mai multe cat a fost recomandat in functie de gradul de anemie - si se da in doua transe, dimineata si seara.

Doctorita mea mi-a recomandat sa le dau si Vitamina C pentru absorptia mai buna a fierului, intrebati-va doctorul despre vitamina C.

Cu copiii la plaja

Doctorita mea mi-a facut urmatoarele recomandari despre mersul cu copiii la plaja.

- Sa folosim creme de protectie solara
- Copiii sa stea cu capul acoperit si sa nu stea mai mult de 1 ora fara tricou
- Cel mai bine stau sub umbrela, la umbra
- Pe plaja sa fie imbracati intr-un tricou de culoare deschisa
- In apa e bine sa poarte un tricou de culoare mai inchisa daca stau mai mult timp, din cauza radiatiilor solare
- Pe la ora 10:30 sa incepem sa strangem lucrurile de pe plaja

Mi se par foarte bune si le recomand si eu :)