duminică, 24 iulie 2011

Experienta mea in maternitatea Giulesti in 2005

Eu am nascut de doua ori la maternitatea Giulesti si o inscriu in lista de maternitati pentru cine cauta informatii utile despre maternitati si despre nastere.

Maternitatea Giulesti avea in 2005 si 2009 sectii foarte bine utilate pentru terapie intensiva femei si pentru prematuri si personal calificat atat pentru femei cat si pentru copii. Copii cu probleme la nastere erau adusi de urgenta la Giulesti datorita dotarilor din maternitate.

In 2005 am ajuns la maternitate la 35 de saptamani de sarcina. Internarea a durat destul de mult si a fost neplacuta din cauza personalului. Am fost internata in corpul B unde erau internate viitoare mamici care aveau sarcini cu probleme. Salonul era pentru 4 paturi si s-a pus un pat in plus, cu baie proprie si dus. Conditiile erau rezonabile, asistenta medicala era permanenta, am facut tratament pentru maturarea plamanilor bebelusului si anti contractii. 

Doctorul meu mi-a spus ca daca am contractii cu frecventa mai mare de 10 minute sa il sun pentru nastere. Ceea ce s-a si intamplat dupa 4 zile, bebelusul meu s-a plictisit sa mai stea si a vrut sa vine pe lume. Intr-o duminica.

Am ajuns in sala de nasteri pentru monitorizare pana era disponibil doctorul sa ma opereze pentru ca eu am avut recomandare medicala pentru cezariana. Un medic rezident asculta inima bebelusului cu o palnie, la a doua nastere nu mi s-a mai intamplat asa. In sala de nasteri mamicile asteptau sa nasca, cand am ajuns eu era acalmie si asistentele barfeau intr-un colt. Din sala de nasteri am mers pe jos - cu liftul si cu bagajul - in zona de terapie intensiva unde am stat foarte putin. In sala de operatie doctorita anestezist m-a intrebat ceva dar in timp ce ma gandeam ce sa ii raspund am adormit. M-am trezit la ATI cu sotul meu langa mine, l-am intrebat daca bebelusul are tot ce trebuie, mi-a raspuns ca da si am adormit la loc. M-am trezit noaptea si nu am mai putut sa adorm, m-am uitat pe geam, ninsese. A fost o noapte lunga.

Dimineata asistentele au ajutat mamicile sa se ridice si sa mearga, eu abia am asteptat. Am vrut sa ma aplec si abia atunci mi-am dat seama ca doare rau operatia. Am ajuns intr-un salon imens in care erau multe femei, eu am vrut sa merg dar nu prea puteam. Mi-am revenit dupa ce am baut supa si a mai trecut putin timp. O doctorita m-a vazut cu paharul de supa in mana in dimineata urmatoare si a glumit cu mine spunand ca probabil nu e ce trebuie in pahar. Conditiile atunci nu au fost prea bune dar in 2009 s-au imbunatatit foarte mult.

Eu am Rh negativ si sotul meu si copiii Rh pozitiv, am facut in maternitate vaccinul anti-D pentru a nu avea probleme la o nastere ulterioara.

Era o mamica foarte energica in salon, dupa 2 zile a plecat acasa. Nu avea halat sau camasa de noapte ci treining, nici nu parea internata. Spunea ca nu o doare nimic, ca totul e bine si vrea sa plece. Doctorul a verificat si si-a dat acordul. Mi-a placut mult de ea.

Bebelusul meu a stat la incubator cateva zile. In sectia de prematuri erau mai multi bebelusi mult mai mici care luptau pentru viata lor. Mai era si Eliza, fetita doamnei Iliescu, cea care a nascut la o varsta inaintata. Al meu era al doilea ca dimensiuni. A avut cordonul ombilical in jurul gatului si a avut Apgar 8, a stat la oxigen putin. Am stat in spital vreo 5 zile dupa ce l-am nascut, pana cand a inceput sa ia in greutate. A avut icter si l-au pus la lampa in incubator, l-am surprins cu un bandaj in jurul ochilor pe care si l-a dat la o parte, asistentele nu au fost prea atente. A avut ochii putin rosii dar a trecut repede acasa. 

In timpul cat asteptam ca el sa ia in greutate mergeam sa il hranesc chiar acolo, la fiecare 3 ore ziua. Aveam haine speciale pentru intalnirea cu el. Nu stiam sa il tin la inceput si nu m-a invatat nimeni acolo in maternitate, dar ne-am invatat noi pana la urma unul cu altul. 

Doctorita neonatolog care a asistat la nastere a fost disponibila sa imi raspunda la intrebari despre ingrijire. De acolo am aflat cum sa ii sterg ochii si nasul si buricul si ce creme sa folosesc. La un moment dat vorbeam cu doctorita si mi-a spus ca din pacate nu mai poate sta pentru ca a venit un copil care s-a nascut cu probleme la alta maternitate si spunea ca e al treilea copil cu probleme din acea seara.

Tati a avut acces la noi destul de usor si ne-a ajutat foarte mult. El a vazut bebelusul inaintea mea, a venit sa imi arate pozele. 

Dupa 5 zile de la nastere am ajuns cu bine acasa si am continuat aventura in familie. Bebelusul a sughitat in masina si nu stiam ce sa ii fac, tati a sunat-o pe mama lui si ea a spus sa ii dam lamaie. Din fericire nu aveam lamaie in masina :). 

Am facut controlul la ochi la 1 luna, am facut ecografie la cap tot dupa 1 luna pentru ca bebelusul a stat la oxigen. Totul a fost si este bine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu